Prima impresie la sosirea în oraș este următoarea: nimic nu surprinde, un orășel cât se poate de obișnuit, cu case particulare, construcții încă din perioada sovietică și biserici. În ciuda faptului că populația orașului este mică – aproximativ 6 mii de locuitori – aici se află nu mai puțin de trei lăcașuri de cult. Iar unul dintre ele este cu adevărat de rit vechi: nu este permis să intri cu părți ale corpului descoperite și nici să fotografiezi. Majoritatea bazelor de odihnă locale sunt amplasate mai aproape de Dunăre și, practic, nu se deosebesc de alte locuri turistice de pe litoral din Ucraina. Vizitatorilor li se oferă în principal căsuțe cu două etaje și camere mici, de 2-3 locuri.
Bucătăria de aici constă, în principal, din preparate din pește, iar o atenție deosebită merită ciorba locală. Ea este consumată într-un mod destul de original: separat se servește ciorba propriu-zisă într-un bol special, separat peștele din care a fost făcută, precum și un sos special de usturoi care o înso+țește. De asemenea, una dintre atracțiile gastronomiei din Vâlcov sunt labele de broască prăjite, ce pot fi comandate individual. Ca gust, ele amintesc de carnea albă de pui sau de iepure. Vinul local „Novac”, obținut din struguri care cresc doar aici, este destul de bun și ca aromă amintește de ceva intermediar între produsele din soiurile de struguri Isabella și Lidia.
Dar cel mai interesant și mai fermecător începe deja acolo unde se zărește mărețul Dunăre. Aici prima impresie despre oraș, ca despre un „raion obișnuit de provincie”, dispare. Aici descoperi adevăratul Vâlcov – acea „Veneție ucraineană”, brăzdată de nenumărate canale mari și mici. Orașul în sine este destul de contrastant. Convențional, el este împărțit în mai multe părți și are câteva străzi principale – atât terestre, cât și acvatice. Se poate face mai întâi o plimbare pe jos pe străduțele locale, pentru că aceasta pare, cel puțin, neobișnuită și atipică. Veți fi nevoiți să mergeți pe mici poteci improvizate din scânduri de lemn și să treceți dintr-o parte în alta pe nenumărate poduri și podețe. Interesant este că de reparația acestora se ocupă autoritățile locale împreună cu locuitorii: unii oferă materialele, iar alții se ocupă direct de reparații, fiecare în dreptul propriei curți. Plimbându-vă pe ele, puteți ajunge cu ușurință într-un impas sau chiar să intrați direct în curtea cuiva. În Vâlcov nu există adrese și străzi propriu-zise, locuitorii se orientează doar după numărul casei de pe o parte sau alta, ceea ce face imposibilă orice navigație. Totuși, de fapt, acest lucru nu este critic, pentru că orașul este mic.
ЩÎn ceea ce privește plimbările pe apă, aici lucrurile stau puțin diferit. Locuitorii se deplasează pe canalele largi, în principal, cu bărci cu motor. Și, apropo, limita de viteză în oraș este de maximum 20 km/h. Trebuie spus că astfel de bărci există doar la o treime dintre localnici, în special la cei care se ocupă cu pescuitul sau transportă turiști. Unul dintre proprietarii unei asemenea ambarcațiuni povestea că, în perioadele neturistice, localnicii se ocupă de obicei cu pescuitul. Visul roz al fiecărui pescar din Vâlcov este să prindă rarul sturion din Cartea Roșie, care poate fi numit pe bună dreptate „peștele de aur”. De asemenea, locuitorii adună stuf de pe nenumăratele insule formate în delta Dunării. Acesta este destinat, în principal, exportului către Europa. Iar în sezonul afluxului de turiști, fericiții proprietari de ambarcațiuni îi plimbă pe doritori pe pitoreștile străduțe de apă ale orașului, jucând în același timp rolul de ghizi și povestind istorii interesante despre Vâlcov și Dunăre. Se poate închiria și o canoe sau un caiac.
Totuși, ajungând la Vâlcov, nu este obligatoriu să stai tot timpul în oraș. Într-adevăr, în jur există câteva alte locuri interesante pe care merită sută la sută să le vizitezi. Deosebit de importantă este o excursie departe de oraș, la aproximativ 30 de kilometri: coborând pe unul dintre brațele Dunării până la ieșirea sa în Marea Neagră. În timpul unei asemenea călătorii vei vedea natura sălbatică autentică: un număr uriaș de păsări, printre care se află colonii întregi de pelicani și lebede. În plus, pe drumul spre gura Dunării se pot observa pe maluri căsuțe foarte vechi, ai căror locuitori aproape că nu merg în oraș, ci trăiesc în deplină armonie cu natura. Ei, în principal, adună același stuf, pescuiesc, cultivă viță-de-vie, căpșuni și chiar rodii și curmale (în ultima vreme, clima a devenit mai caldă, astfel că aceste fructe au început să crească bine aici). Toate acestea le sunt preluate pe loc de furnizori, care lucrează pe bază de barter.
Chiar în locul unde Dunărea se varsă în Marea Neagră, apa dulce se amestecă cu cea sărată, iar din acest motiv curenții aduc constant nisip pe uscat. Astfel, acest teritoriu crește treptat în dimensiuni. Aici este instalat monumentul cu denumirea simbolică „Kilometrul Zero”. Din cauza extinderii insulei, pe care localnicii o numesc cu mândrie „cel mai tânăr pământ” sau „locul unde începe Ucraina”, acesta este mutat în fiecare an mai departe spre mare. De asemenea, localnicii spun că, trecând pe lângă acest semn, omul lasă complet în urmă tot negativul și astfel se „resetează”, găsind inspirație pentru noi începuturi și realizări.
La fel de interesantă va fi și o plimbare prin rețeaua de insule ale Deltei Dunării, dintre care una specială este considerată insula Ermakiv. Ea este rodul muncii naturii și al ecologiștilor, unică prin esența sa, făcând parte din Rezervația Biosferei Dunării. Aici veți simți adevărata comuniune cu natura, veți vedea un număr impresionant de specii de păsări și plante: de la colonii uriașe de pelicani până la turme de cai și vaci sălbatice.Dacă doriți cu adevărat să „odihniți sufletul” și nu căutați petreceri zgomotoase sau distracții, atunci acesta este locul perfect pentru dumneavoastră. Se poate veni chiar și pentru câteva zile, pentru a vizita insulele din jur, pentru a vă lăsa cuprinși de atmosfera „Veneției ucrainene” și pentru a vă simți parte din Mama Natură pe aceste insule. Iar serile romantice pe malul Dunării, în acompaniamentul broscuțelor și insectelor, vă sunt pur și simplu garantate.
________________________________
pe baza materialelor:
autorр – Олег Давигора, sursă: https://www.unian.ua/